Inchiderea exercitiului financiar 2010

9 Mai 2011

TAX AUDIT SOLUTIONS S.R.L.

Actualul context economic impreuna cu aplicarea noilor reglementari contabile va solicita practicienii in contabilitate sa isi concentreze eforturile pentru inchiderea exercitiului financiar 2010 intr-o mai mare masura catre aspectele legate de estimarea pierderilor din deprecierea activelor si a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli.

Credem ca parcurgerea corespunzatoare a etapelor de mai jos dupa incheierea procesului de inventariere a patrimoniului pot asigura respectarea cerintelor minime legale de raportare si diminuarea volumul de munca aferent lucrarilor de inchidere:

1. Analiza evenimentelor ulterioare datei bilantului
2. Estimarea pragului de semnificatie aferent situatiilor financiare aferente
3. Analiza existentei eventualelor ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale
4. Analizarea necesitatii efectuarii unei noi reevaluari a imobilizarilor corporale- poate fi evitata reevaluarea sau este necesara ?

 

Analiza evenimentelor ulterioare datei bilantului

Identificarea si analizarea acestor evenimente vor reprezenta principalele surse care vor oferi indiciile cu privire la:

• necesitatea estimarii eventualelor pierderi pentru deprecieri de active si a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli la data bilantului precum si a informatiilor suplimentare care vor trebui incluse in notele explicative la situatiile financiare
• evaluarii modului in care entitatea respecta sau nu principiul continuitatii activitatii

Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc intre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.

Ordinul Ministerul Finantelor Publice 3055/2009 („OMFP 3055”) nu a adus modificari in ceea ce priveste continutul capitolului legat de evenimentele ulterioare datei bilantului fata de OMFP 1752/2005.

Conform acestor prevederi exista evenimente ulterioare care pot determina ajustarea situatiilor financiare cat si evenimente care nu duc la o astfel de ajustare, dar care trebuiesc detaliate in notele explicative doarece sunt semnificative.

Articolul 62.4 din OMFP 3055/2009 contine cateva exemple de astfel de evenimente, care credem ca nu ofera suficiente detalii si informatii practicienilor contabili pentru parcurgerea corespunzatoare a lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar, astfel:

• Printre evenimentele care pot duce la ajustarea situatiilor financiare si a valorilor recunoscute in situatiile financiare sau recunoasterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt enumerate:

o   Solutionarea ulterioara datei bilantului a unui litigiu care confirma ca entitatea are o obligatie prezenta la data bilantului.Entitatea ajusteaza orice provizion recunoscut anterior prevazut de acest litigiu sau va recunoaste un nou provizion.

o   Falimentul unui client, aparut dupa data bilantului, confirma ca la data bilantului entitatea inregistreaza o pierdere din deprecierea creantei comerciale deci va trebui sa ajusteze valoarea contabila a creantei comerciale.

o   Descoperirea de fraude sau erori care arata ca situatiile financiare anuale sunt incorecte

• Pentru evenimente care nu pot duce la ajustarea situatiilor financiare a fost dat ca exemplu situatia diminuarii valorii de piata a valorilor mobiliare, in intervalul de timp dintre data bilantului si data la care situatiile financiare sunt autorizate

Practica internationala de audit si contabilitate ofera exemple suplimentare fata de OMFP 3055/2009 cu privire la modul in care pot fi identificate astfel de evenimente.

Ca exemple suplimentare de evenimente ulterioare datei bilantului care pot duce la ajustarea situatiilor financiare sau care pot furniza probe cu privire la conditiile care existau la data bilantului putem mentiona exemplele oferite  de Standardul International de Contabilitate IAS 10-Evenimente ulterioare:

• Vanzarea stocurilor ulterior datei bilantului pot da indicii/probe in legatura cu valoarea realizabila neta a acestora la data bilantului
• Determinarea dupa data bilantului a costului activelor achizitionate sau al pretului de vanzare al activelor vandute inainte de data bilantului-ca probe pentru estimarea corespunzatoare a valorii de recuperare a acestora la data bilantului.

Ca evenimente ulterioare aparute dupa data bilantului care nu pot duce la ajustarea situatiilor financiare acelasi standard mentioneaza:

• Efectuarea unei fuziuni/divizari/reorganizari(combinari de afaceri)  de entitati
• Anuntarea unui plan de restrangere sau incetare a operatiunilor
• Achizitii, casari sau vanzari majore de active si transferurile de active imobilizate la categoria de active detinute pentru a fi vandute
• Distrugeri legate de calamitati naturale, incendii, etc.
• Anuntarea sau inceperea implementarii unei restructurari majore
• Tranzactii semnificative cu instrumentele de capital ale entitatii
• Schimbari neobisnuite in preturile activelor si in ratele de schimb valutar
• Schimbari in ratele de impozitare a profiturilor
• Inceperea/intrarea intr- un litigiu major de entitate

Credem ca folositoare contabililor pentru identificarea existentei unor astfel de evenimente ulterioare cu un impact major asupra situatiilor financiare sunt si o parte din setul de intrebari la care auditorii trebuie sa raspunda incluse in Standardului International de Audit ISA 560 –Evenimente ulterioare privitor la existenta urmatoarelor evenimente dupa data bilantului:

• Entitatea a intrat sau nu in noi angajamente contractuale, imprumuturi sau a contractat noi garantii ?
• Entitatea are planuri sau a efectuat vanzari/achizitii de active ?
• Au fost emise noi actiuni sau obligatiuni dupa data bilantului ?
• Exista acorduri de fuziune sau de lichidare a activitatii incheiate dupa data bilantului ?
• Au avut loc distrugeri sau confiscari de active dupa data bilantului ?
• Au aparut noi riscuri si/sau noi obligatii care se pot clasifica ca si datorii contingente ?

 

Estimarea pragului de semnificatie aferent situatiilor financiare aferente

Pragul de semnificatie conform articolului 23.3 din OMFP 3055/2099 este informatia care se considera a fi semnificativa pentru utilizatorii situatiilor financiare daca omisiunea sau prezentarea sa eronata poate influenta deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situatiilor financiare anuale.

Cunoasterea acestui prag de semnificatie va permite fiecarui contabil sa inteleaga care sunt solicitarile minime cu privire la informatia care trebuie inclusa in situatiile financiare si cat de detaliat, precum si pana la ce nivel de eroare poate efectua estimarile contabile.

Nu exista prevederi in OMFP 3055/2009 legate de modul cum se determina acest prag de semnificatie. In practica internationala exista  o multitudine de astfel de determinari care trebuie insa adaptate la specificul fiecarei entitati si al utilizatorilor situatiilor financiare ale  entitatii respective, la riscurile si complexitatea mediului in care entitatea respectiva isi desfasoara activitatea. Nu trebuie uitat ca decizia utilizarii unui anumit prag de semnificatie trebuie justificata in primul rand prin prisma cerintelor utilizatorilor situatiilor financiare, nefiind un simplu exercitiu mecanic de aplicare al unui procent la o baza de referinta. Pot fi cazuri cand este necesara detalierea anumitor tranzactii, posturi bilantiere sau din contul de profit si pierdere, care desi valoric sunt sub pragul de semnificatie, sunt semnificative pentru utilizatorii situatiilor financiare (de exemplu tranzactiile cu partile afiliate, remuneratia directorilor, etc.)

Ca exemplu aplicat in practica, valoarea pragului de semnificatie orientativ conform ghidului de utilizare a Standardelor Internationale de Audit -IFAC pentru intreprinderile mici si mijlocii se poate stabili ca un procent  din:

• valoarea vanzarilor anuale din activitatea de baza (intre 3%-7%) pentru entitatile care au inregistrat pierderi in anul curent si/sau care nu au inregistrat fluctuatii majore in valoarea vanzarilor in ultimii ani
• valoarea vanzarilor anuale din activitatea de baza (intre 1%-3%) pentru entitatile care au inregistrat pierderi in anul curent si/sau au inregistrat fluctuatii majore in valorea vanzarilor in ultimii ani
• valoarea cheltuielilor inregistrate in cursul perioadei intre (3%-7%)
• total active 1`%-3%
• capitalurilor proprii (intre 3%-5%)

Exista si alte practici care folosesc atat valorile de mai sus, dar si un procent din:

• profitul brut anual (intre 5%-10%)
• marja bruta din vanzarile anuale (intre 1%-2%)
• capitalurilor proprii (intre 1%-3%)
• profitul brut fara cheltuielile cu amortizarea provizioanele si dobanzile EBITDA (intre 2%-5%)

Cu cat riscurile de operare ale entitatilor respective sunt mai ridicate (generate de mediul in care entitatea respectiva isi desfasoara activitatea, forma juridica, etc.), pragul de semnificatie va trebui estimat la nivelul inferior  al fiecarui interval.

Pentru entitatile publice sau care nu se incadreaza in categoria intreprinderilor mici si mijlocii, de regula procentele utilizate pentru estimarea pragului de semnificatie sunt cel putin la jumatate din nivelele practicate pentru micile intreprinderi detaliate mai sus.

1

2

The tricky lag LUCIAN CROITORU Adviser to the Governor - BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Lucian Croitoru, Adviser on monetary policy issues to the National Bank of Romania Governor, talks about the NBR’s next moves and explains why the decrease ofthe policy rate hasn’t been reflected into lower interest rates on bank loans. mai mult... The turnaround CRISTIAN SPORIS Secretar de Stat - MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR Cristian Sporis, Secretary of State at the Ministry of Public Finance, in charge with the national treasury and public debt, explains how the state managed to borrow money at the lowest costs in the last seven years and how it turned from a clear market taker into a player with a strong position on the market. mai mult...