România – Momentul adevărului
 |
17 August 2010 |
 |
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. |
Adresa
Bulevardul Regina Elisabeta, Nr. 5
Bucureşti, Sector 3
Telefon
+40-21-314.91.90
+40-21-312.61.85
Fax
+40-21-310.02.46
+40-21-311.18.19
Website
www.bcr.ro
Sumar
- Sectorul public din România are nevoie stringentă de măsuri de reformă dure, măsuri care până de curând au fost în mod repetat amânate; chiar dacă anul 2010 ar putea fi sacrificat din punct de vedere al relansării economice, România va putea să iasă din recesiune întărită şi pregătită să-şi reia procesul de creştere într-un mod sustenabil.
- Deşi perspectiva economică pentru 2010 nu este una favorabilă, PIB a produs o surpriză pozitivă în trimestrul al II-lea a.c., crescând cu 0,3% faţă de trimestrul anterior (termeni ajustaţi sezonier); industria, antrenată de cererea externă, precum şi temperarea scăderii comerţului cu amănuntul şi avansul semnificativ al serviciilor prestate populaţiei – care au semnalat un consum mai puternic comparativ cu trimestrele anterioare – au fost principalii factori de susţinere a PIB în trimestrul al II-lea din acest an.
- Construcţiile şi-au temperat scăderea în iunie ca urmare a tendinţei pozitive care a existat la nivelul celor trei segmente: rezidenţial, nerezidenţial şi ingineresc; totuşi managerii locali anticipează o scădere moderată a acestui sector în următoarele trei luni.
- Reducerea ratei şomajului înregistrat în perioada aprilie-iunie a.c. s-ar putea explica prin profilul sezonier al unor activităţi, cum sunt construcţiile, agricultura, hotelurile şi restaurantele; ne aşteptăm ca şomajul înregistrat să încheie anul la peste 9%, dacă guvernul continuă reforma sectorului public care presupune tăierea a 60 mii posturi din administraţia locală şi centrală până la 1 ianuarie 2011.
- Inflaţia lunară în iulie a fost 2,6%, sub aşteptările pieţei, în timp ce la nivel anual aceasta s-a accelerat la 7,2%; efectul de transmisie parţială a majorării TVA în preţuri a fost generată în principal de consumul modest care a contracarat schimbările intervenite în sistemul de impozitare.
PIB-ul a fost o surpriză pozitivă în trimestrul al II-lea deşi contextul economic rămâne dificil
Conform ultimelor date transmise de Institutul Naţional de Statistică, produsul intern brut a crescut cu 0,3% (date ajustate sezonier) faţă de trimestrul anterior. La nivel anual, creşterea a rămas negativă (-0,5%). Deşi nu au fost prezentate detalii suplimentare, estimăm că evoluţia pozitivă a exporturilor a ajutat PIB în trimestrul al II-lea a.c. Pe lângă suportul cererii externe, vânzările cu amănuntul au intrat în zona pozitivă în iunie la nivel anual pentru prima data de la începutul crizei în trimestrul al IV-lea 2008. În consecinţă, suportul oferit de consumul populaţiei a fost probabil mai puternic comparativ cu trimestrele anterioare. Consumul guvernamental însă a rămas negativ, în condiţiileîn care guvernul a încercat să limiteze creşterea deficitului bugetar conform acordului stand-by cu Fondul Monetar Internaţional.
PIB-ul în termeni reali ar putea însă să reintre în teritoriu negativ în trimestrul al III-lea din acest an în urma tăierii importante a cheltuielilor publice conform programului de austeritate aprobat şi creşterii TVA. Totuşi, măsurile de austeritate ar putea fi absorbite destul de rapid de economia românească şi ne-am putea aştepta la un avans gradual al PIB-ului trimestrial în termeni ajustaţi sezonier începând din ultimul trimestru al acestui an. Deşi incertitudinile sunt mari, ceea ce ne face să ne menţinem prognoza de scădere economică la 3% în acest an, admitem că sunt şanse destul de mari ca performanţa economică de ansamblu în 2010 să fie uşor mai bună.
Ieşirea din recesiune nu este uşoară, mai ales pentru o ţară care se poate baza numai într-o mică măsură pe relansarea exporturilor şi care are încă un profil ridicat de consum, consum care a fost susţinut puternic prin credite până de curând. Stimularea creşterii economice în condiţiile unui sector public nerestructurat nu este de dorit, iar experienţa recentă a unor ţări din regiune ne arată că neacordarea importanţei cuvenite unor probleme atât de serioase, nu va avea ca rezultat decât cumularea ulterioară a efectelor negative mult mai dificil de controlat.
Creşterea semnificativă a deficitului bugetar a devenit o reală problemă pentru România începând din ultimul trimestru al anului 2008, iar politica fiscală puternic prociclică de până la finele anului 2008 şi cei doi ani electorali au afectat structura cheltuielilor în sistemul public. Acest lucru este cu atât mai important acum, în recesiune, cu cât revenirea în zona pozitivă a investiţiilor depinde într-o mare măsură de investiţiile străine directe care au rămas la un nivel scăzut în prima jumătate a anului, în ciuda oportunităţilor oferite de cea de a şaptea ţară ca mărime din Uniunea Europeană. Problemele legate de datoria suverană care au apărut în regiune, precum şi temerile investitorilor cu privire la un posibil efect de contagiune ar putea descuraja investitorii în a iniţia noi investiţii în România, cel puţin pentru o perioadă, cu consecinţe directe asupra revenirii economice. Guvernul ar trebui între timp să continue eforturile de restructurare a cheltuielilor publice având un spaţiu extrem de limitat din punct de vedere al cheltuielilor de investiţii.
