Bursa de Valori Bucuresti in anul 2008
 |
26 Februarie 2009 |
 |
BURSA DE VALORI BUCURESTI S.A. |
Adresa
Bulevardul Carol I, Nr. 34-36
Cladirea IBC Modern, Etaj 13-14
Bucureşti, Sector 2
Telefon
+40-21-307.95.00
Fax
+40-21-307.95.19
Website
www.bvb.ro
Anul 2008 a reprezentat pentru Bursa de Valori Bucureşti şi pentru toţi participanţii pe piaţa bursieră autohtonă una dintre cele mai complicate perioade din istoria modernă a pieţei de capital din România. După aproape un deceniu în care principalii indicatori şi indici ai BVB au descris o tendinţă ascendentă, accentuată şi susţinută în ultimii ani de efectele asociate procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, 2008 a fost marcat de inversarea abruptă a trendului crescător al cotaţiilor şi de diminuarea sensibilă a lichidităţii generale a pieţei bursiere.
Prin însuşi modul lor de funcţionare, pieţele bursiere au fost dintotdeauna caracterizate de un grad ridicat de senzitivitate la schimbările care se produc la nivelul percepţiei investitorilor asupra evoluţiilor şi perspectivelor economiei reale şi sistemului financiar. În condiţiile de astăzi, în care fenomenul de globalizare este deja o realitate a lumii moderne, investitorii sunt influentaţi în luarea deciziilor de plasament nu doar de performanţele economiei naţionale, de realizările companiilor listate sau de climatul socio-politic intern, dar într-o măsură din ce în ce mai mare şi de evoluţiile înregistrate la nivel internaţional. Senzitivitatea pieţei bursiere autohtone la factorii externi a crescut treptat în ultimii ani, odată cu deschiderea economiei româneşti şi cu liberalizarea fluxurilor financiare asociate contului de capital. De aceea, chiar dacă şi în plan intern pot fi identificaţi foarte mulţi factori susceptibili să fi indus incertitudini la nivelul investitorilor – incertitudini care au derivat în principal din caracterul electoral al anului 2008 şi din mişcările care s-au produs în cadrul pieţelor valutare şi monetare interbancare – elementele determinante ale evoluţiilor BVB din ultima perioadă au fost cele legate de contextul financiar internaţional.
Criza financiară internaţională
Datele statistice disponibile la finalul anului 2008 creionau pentru economia mondială un tablou total diferit faţă de cel existent în urmă cu doar un an. Cu economiile din zona euro şi din Japonia aflate deja în recesiune (tehnică) şi cu cea din S.U.A. aflată “de facto” în aceeaşi situaţie, economia mondială în ansamblul său pare a avea toate datele intrării într-o perioadă extrem de dificilă. Aşa cum dealtfel s-a întâmplat de multe ori în istoria capitalismului, dificultăţile economiei reale au fost anticipate şi chiar induse de instaurarea unei situaţii de criză pe pieţele financiare.
Primele semne evidente ale fenomenelor ce aveau să se transforme în criza financiară care a afectat pieţele bursiere internaţionale au apărut încă din prima parte a anului 2007, atunci când piaţa creditelor ipotecare subprime din S.U.A. a început să-şi arate riscurile şi slăbiciunile. Propagarea la nivelul întregului sistem financiar a problemelor din piata creditelor “subprime” s-a produs extrem de rapid şi a fost posibilă din cauza schimbărilor semnificative pe care le-a cunoscut în ultimele două decenii activitatea de intermediere financiară. Modelul tradiţional care a stat la baza finanţării instituţiilor bancare a suferit în ultimele decenii modificări semnificative odată cu “descoperirea” şi utilizarea pe scară largă a securitizării - tehnică financiară prin care creditele acordate de o bancă puteau fi structurate în instrumente financiare complexe, în general de tipul obligaţiunilor (modelul “originate and distribute”). Aceste instrumente financiare erau mai apoi tranzacţionate liber pe piaţă cu implicarea diverselor instituţii financiare şi astfel a devenit din ce în ce mai dificil să fie identificate şi evaluate riscurile asociate, aşa cum a fost cazul şi cu obligaţiunile care erau legate în final de ipoteci din categoria “subprime”. Localizarea acestor riscuri la nivelul uneia sau alteia dintre instituţiile bancare (mai ales în cazul băncilor de investiţii) prezente pe piaţă şi cuantificarea expunerii acestora faţă de instrumente financiare “toxice” erau practic imposibile în condiţiile în care tranzacţionarea se realiza preponderent în regim OTC, netrasparent, ceea ce a contribuit la propagarea în sistem a unui sentiment general de neîncredere. Climatul de incertitudine a determinat creşterea aversiunii faţă de risc a investitorilor, care au încercat să-şi reducă expunerea faţă de instrumentele financiare mai riscante sau care sunt tranzacţionate pe pieţe mai volatile (cum sunt percepute pieţele emergente). La jumătatea anului 2008 scăderile severe care deja fuseseră înregistrate pe pieţele de acţiuni au fost urmate de corecţii semnificative ale cotaţiilor mărfurilor, ceea ce sugerează că investitorii au început să fie convinşi că efectele crizei financiare internaţionale asupra economiei globale vor fi mult mai importante decât se apreciase iniţial. Iar datele statistice care au fost publicate la finalul anului 2008 privind performanţele celor mai importante economii ale lumii nu au facut decât să confirme reacţiile destul de violente produse cu anticipaţie pe pieţele bursiere mondiale, inclusiv cele europene.
EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICI EUROPENI IN 2008
