Raport de tara – România
 |
3 Februarie 2009 |
 |
LUCIAN ANGHEL - Chief Economist
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. |
Adresa
Bulevardul Regina Elisabeta, Nr. 5
Bucureşti, Sector 3
Telefon
+40-21-314.91.90
+40-21-312.61.85
Fax
+40-21-310.02.46
+40-21-311.18.19
Website
www.bcr.ro
Crestere economica semnificativ mai mica în 2009 pe fondul crizei internationale
Diferentialul de crestere economica dintre România si zona euro ar putea fi de 2,5-3 pp în acest an
Corectie semnificativa a deficitului de cont curent ca urmare a restrângerii activitatii economice
Cresterea economica se va tempera puternic în 2009 ca urmare a crizei globale
Dupa un ritm de crestere economica de 8,6% în primele 9 luni ale anului precedent, probabilitatea ca anul 2008 sa se încheie cu o majorare în termeni reali a produsului intern brut sub 8% este tot mai ridicata. Marea întrebare care se pune în momentul de fata este cum va performa economia României în 2009, respectiv în ce masura va fi afectata cresterea economica de criza internationala începuta în iulie 2007. Al doilea val al crizei resimtit din septembrie 2008 a înrautatit si mai mult contextul international determinând o reducere drastica a lichiditatii, în timp ce bancile centrale, în special FED si Banca Centrala Europeana, au început sa fie privite tot mai mult ca „salvatori” de ultima instanta iar guvernele ca viitori actionari.
Scenariul nostru recent revizuit indica o încetinire a economiei românesti în jurul nivelului de 1% în 2009 corelata cu o scadere economica usor peste 1% în zona euro. Diferentialul de crestere economica dintre România si Zona Euro s-ar situa astfel la 2,5-3 puncte procentuale într-un scenariu în care impactul agriculturii este exclus. Comertul, serviciile si constructiile ar putea fi principalii factori care sa genereze crestere economica în 2009. Este vital ca lucrarile de infrastructura care detin circa 35% din sectorul constructiilor sa fie sprijinite în continuare de guvern prin intermediul unui plan detaliat cu responsabilitati clar asumate, cifre si termene limita în cadrul unei programari bugetare multianuale. Acest lucru este cu atât mai necesar în acest an cu cât asteptarile legate de continuarea cresterii economice se îndreapta în mod special spre aceasta zona. Daca acest sector stagneaza, cresterea economica va fi apropiata de zero, în timp ce o contractie ar putea determina în mod inevitabil o scadere economica.
Cu toate ca România are înca o capacitate înalta de a genera cresteri economice bazate pe resurse interne (ex. agricultura), factorul extern nu poate fi trecut cu vederea, cu atât mai mult cu cât investitiile din economia locala, în special cele din industrie, sunt puternic dependente de finantarea externa, inclusiv liniile de credit externe.
Industria va consemna o scadere în 2009 ca urmare a recesiunii prognozate în Uniunea Europeana, principalul partener la export al României (70% din totalul exporturilor). Exporturile catre statele nemembre ale Uniunii Europene ar putea fi un element de atenuare al acestui declin abrupt, dupa ce în 2008 acestea au înregistrat un avans semnificativ de aproximativ 23% fata de numai 8% în anul 2007.
În mod cert industria a consemnat o crestere de productivitate în ultimii ani bazata si pe influxul de investitii straine directe, dar, în ciuda progresului înregistrat, ramâne înca vulnerabila din punct de vedere al capacitatii de acoperire a cererii interne. Rezultatele au fost mult mai bune în ceea ce priveste acoperirea cererii externe în special datorita eforturilor companiilor straine de organizare a activitatii si de reducere a costurilor operationale prin integrare pe verticala si orizontala, în timp ce piata interna a ramas în buna masura neglijata si puternic dependenta de importuri.
Invocarea în mod repetat, în cadrul sondajului lunar realizat de banca centrala în rândul managerilor, a insuficientei cererii, ca principal element de limitare a productiei, arata în mod clar capacitatea limitata de a satisface cererea, aceasta în conditiile în care economia româneasca s-a confruntat cu un exces consistent de cerere de o buna perioada de timp. Industria s-ar putea situa astfel în fata unei probleme majore si dificil de solutionat pe termen scurt, aceea a redirectionarii productiei dinspre export spre piata interna. Într-un an dificil cum este 2009, industriile cu o pondere mai redusa a exporturilor în cifra de afaceri si care utilizeaza într-o masura mai mare resursele locale ar trebui în mod normal sa aiba o performanta comparativa superioara, dar, chiar si asa, încetinirea semnificativa a consumului intern si-ar putea spune în cele din urma cuvântul.
Cel mai probabil, agricultura va oferi rezultate destul de slabe anul acesta, având în vedere modelul istoric de crestere sinusoidala – anii buni alternând cu cei mai putin buni – si investitiile scazute care au indus o vulnerabilitate ridicata acestui sector al economiei în fata conditiilor meteo. Fluctuatiile puternice de la un an la altul au devenit tipice iar 2009 nu va consemna o schimbare a situatiei din acest punct de vedere. Dincolo de aceasta, productia agricola locala nu este pe deplin orientata catre piata, iar anii cu o productie buna aduc si o crestere importanta a autoconsumului.
Mai mult de 81% din exploatatiile agricole individuale folosesc peste 50% din productie pentru autoconsum. Micile ferme nu sunt capabile în acest moment sa vânda produsele în marile lanturi de hipermarketuri si supermarketuri. Nevoia pentru o sustinere concertata a acestui sector, de catre guvern si Uniunea Europeana, este cruciala pentru exploatatiile agricole individuale, dar probabilitatea reducerii veniturilor bugetare în termeni nominali face ca o astfel de masura sa fie greu de pus în practica în 2009.
Constructiile, în special cele rezidentiale, ar putea încetini drastic dupa cresterea accelerata din ultimii ani, fiind afectate în primul rând de avansul prea rapid al preturilor, de reducerea importanta a finantarilor externe, dar si de abordarea „wait and see” a investitorilor în acest domeniu. Cu toate acestea, infrastructura care are o pondere de aproximativ 35% în lucrarile de constructie ar putea furniza o surpriza placuta, dar totul depinde de capacitatea si vointa guvernului de a aborda aceasta problema si, lucrul cel mai important în 2009, de atragerea de fonduri europene.
Estimarea noastra referitoare la cresterea economica din 2009 ia în calcul, de asemenea, o încetinire puternica a vânzarilor retail cauzata pe de o parte de politica monetara restrictiva la care s-au adaugat masuri administrative de limitare a creditului catre gospodariile populatiei, iar pe de alta parte de cresterea ratei somajului la peste 6%. Criza de lichiditate pe plan international a limitat deja finantarile externe pe care se bazeaza sistemul bancar local în acordarea de credite în valuta, în timp ce costurile resurselor atrase s-au majorat semnificativ.
