EY ROMANIA

  |  09.08.2017

Plata defalcata a TVA – care este efectul asupra cresterii gradului de colectare la buget?

Fortat sa faca “vraji” pentru cresterea gradului de colectare a TVA la buget, guvernul vine cu un nou subiect “hot”: proiectul de Ordonanta prin care se doreste implementarea unui nou sistem de plata defalcata a TVA.

Pagina 1/2
 1 2   
Ioana Iorgulescu_EY Romania

S-au spus deja multe pe marginea acestui subiect, cum functioneaza, cine il aplica, ce penalitati ne asteapta daca nu ne conformam. Intrebarea care ramane, totusi, este cum ne ajuta plata defalcata? Mai precis, care este efectul, in cifre, asupra cresterii gradului de colectare a TVA la buget? Care ar fi “rasplata” pentru un astfel de efort de implementare? Adica, merita sau nu sa ne apucam sa angajam costuri semnificative pentru schimbarea sistemelor informatice, personal suplimentar pentru a putea urmari (zilnic) incasarile si platile in conturile distincte?

 

Evident ca acest mecansim este “promovat” ca o masura de combatere a evaziunii fiscale si fraudei prin cresterea conformarii voluntare si gradului de colectare a TVA. Se pare ca “evazionistii” declara, totusi, TVA, dar nu il mai platesc! (De aici, diferenta foarte mare intre TVA colectata si TVA efectiv incasata de bugetul statului.) Si, iata cum, peste noapte (nimic nou!) am gasit metoda cea mai buna sa ii facem sa si plateasca. Sistemul de plata defalcata a TVA! Cum se vede, insa, “in piata” aceasta solutie? Ca o masura luata in graba, nefundamentata tehnic si economic, care nu respecta tehnica legislativa si, mai ales, care nu respecta contribuabilii de buna-credinta, pe care intentioneaza, teoretic, sa ii protejeze (sic!).

 

Termenul pentru implementarea acestei masuri, optional de la 1 septembrie si obligatoriu de la 1 octombrie, este nerealist de scurt si arata ca nu s-a tinut cont de nevoile mediului de afaceri privind, de exemplu, adaptarea sistemelor informatice si identificarea de solutii operationale (si nu in ultimul rand, materiale). Desi in Nota de fundamentare se mentioneaza ca impactul asupra mediului de afaceri este “favorabil”, aceasta concluzie nu este documentata printr-un studiu de impact care sa arate cifre concrete privind, pe de o parte, avantajele aduse bugetului de stat si, pe de alta parte, impactul asupra mediului de afaceri.

 

Contrar celor sustinute in Nota de fundamentare, implementarea acestui mecanism incalca prevederile comunitare, in primul rand prin neobtinerea unei autorizari specifice de la Consiliul European pentru o derogare de la Directiva de TVA privind plata TVA. Or, pentru a obtine o astfel de derogare, Romania ar fi trebuit sa prezinte un studiu de impact temeinic si, mai mult, sa demonstreze ca mecanismul nu ar afecta valoarea globala a incasarilor din TVA, colectata in stadiul consumului final. Ne exprimam pe aceasta cale indoielile privind indeplinirea acestor criterii.

 

Daca, intr-adevar, mecanismul romanesc de defalcare a platii ar fi inspirat de cel italian (asa cum sustin autorii), exemplul ar trebui urmat pana la capat. Totusi, diferentele fata de modelul italian sunt semnificative, incepand de la obtinerea derogarii impuse de legislatia comunitara, persoanele si sectorul de activitate care sunt avute in vedere (respectiv, livrarile de bunuri si prestarile de servicii catre autoritati publice, in urma dovezilor statistice privind practicile frauduloase din acest domeniu), mecanismul de functionare si aplicarea temporara (ca, de altfel, orice masura menita sa combata fenomenul de evaziune fiscala si frauda, ce deroga de la regula generala). Ar fi fost de interes opinia Comisiei Europene cu privire la impactul la nivelul Romaniei a acestei masuri, insa aceasta nu este disponibila, avand in vedere ca nu s-a realizat nicio consultare in acest sens.

 

Continuand lista exemplelor pozitive (evident din alte tari ale Uniunii Europene), sistemul de defalcare a platii implementat de Polonia este, de asemenea, diferit fata de cel romanesc, fiind unul optional si temporar. Mai mult, la aceasta forma s-a ajuns in cativa ani de analiza, studii si adaptare la mediul economic polonez.

 

Pagina 1/2
 1 2   

COMENTEAZA ARTICOLUL:




Incarca alt captcha.