EY ROMANIA

  |  08.04.2014

Cultura si reparatiile de produse de uz casnic – acelasi lucru in Romania

Perceptia generala in Romania este ca nu se fac bani din cultura, ba chiar ca nu poti nici macar sa traiesti decent daca esti scriitor, actor, regizor, artist plastic etc.

Totusi, daca ne uitam la Franta, de exemplu, in 2011 industriile culturale au creat valoare de aproape 75 miliarde EUR, ceea ce reprezinta mai mult de jumatate din PIB-ul total al Romaniei din acel an. Neasteptat, in aceasta suma, cea mai mare pondere au avut-o artele grafice, plastice, arhitectura si design-ul, cu aproape 20 de miliarde EUR si peste 300.000 angajati, urmate in top de televiziune (15 miliarde EUR) si presa (11 miliarde EUR). La care se adauga contributiile industriei spectacolului, productia muzicala, industria cinematografica, radio, cartile si jocurile video.

 

Daca ne uitam in Romania, cultura a creat in 2011 (ultimul an in care sunt date disponibile, conform Institutului National de Statistica) 1,42% din produsul intern brut si a crescut in fiecare an de criza economica sau cel mult a stagnat: 0,72% in 2008, 0,99% in 2009, 1,42% in 2010 si tot 1,42% in 2011. Ceea ce demonstreaza o rezistenta remarcabila la conditiile economice dificile din acei ani. Practic, ponderea culturii in PIB s-a dublat in doar trei ani.

 

Daca facem o comparatie cu celelalte sectoare ale economiei nationale, evolutia contributiei culturii a fost de departe cea mai spectaculoasa, fiind urmata in evolutia pozitiva de un alt domeniu prea putin sustinut pentru dezvoltare: activitatile profesionale, stiintifice si tehnice, care au crescut de la 3,8% in PIB in 2008, la 5,6% in 2011. In acelasi timp insa, contributia comertului cu ridicata si cu amanuntul a scazut cel mai dramatic, de la 19,3% in 2008, la 11,3% in 2011, ceea ce arata ca vremea in care multi ne doream sa ne facem patroni-comercianti e clar apusa, in timp ce activitatile cu valoare adaugata mare incep sa creasca in importanta.

 

Si, cu toate acestea, tendinta nu e suficient subliniata. In acesti ani (2008-2013), s-a discutat despre industrii “hot”, precum proiectele de energie regenerabila sau serviciile medicale private, fara sa se fi suflat niciun cuvant despre cultura. Nimeni nu vorbeste despre potentialul economic al culturii iar investitorii din domeniu sunt cvasi-inexistenti.

 

Motivul principal este faptul ca aceia care fac cultura nu sunt vazuti ca activand intr-o industrie, ci facand un fel de arta pentru arta. Ba este chiar degradant sa te gandesti la arta ca avand potential comercial, pentru ca atunci rezultatul este, cu siguranta, facut pentru bani si nu are suficienta valoare artistica. E nevoie de mai multe proiecte care sa demonstreze contrariul. De exemplu, valva pe care a facut-o stirea ca una dintre picturile artistului roman din Cluj, Adrian Ghenie, a fost vanduta de casa de licitatii Sotheby’s cu 140.000 EUR.

 

Iar cultura nu este Cenusareasa doar pentru investitori si oameni de afaceri, ci si pentru statisticieni. In Anuarul Statistic al Romaniei, activitatile culturale si sportive sunt raportate ultimele in prezentarea formarii produsului intern brut prin contributia sectoarelor economiei nationale, intrand practic la “Altele”, alaturi de reparatiile de produse de uz casnic si alte servicii. Dar nici Comisia Europeana nu exceleaza: Eurostat-ul, practic Institutul de Statistica al Uniunii Europene, are date pe orice tema, dar pe cultura mai putin: cel mai recent raport este unul din anul 2011 si prezinta multe date statistice din 2005.

 

Ce ar mai fi de adaugat despre cultura? In doar 4 ani (si sa nu uitam ca au fost ani dificili economic), numarul de locuri in salile de cinematograf a crescut cu aproape o patrime (24%). De asemenea, in ciuda faptului ca multi jucatori se plang ca dispar cinematografele si publicul nu mai merge la cinematograf, conform Institutului National de Statistica, numarul spectatorilor creste de la an la an, cu rate anuale si de 40% (cum ar fi in 2009 fata de 2008). In 2012, s-au vandut cu 120% mai multe bilete decat in 2008, numarul total de bilete vandute ridicandu-se la 8,3 milioane.

 

In acelasi timp, numarul spectatorilor de teatru si de concert a crescut cu 80% intre 2008 si 2012, ajungand la 9,6 milioane de bilete vandute in 2012. Din toti acestia, 6,9 milioane de spectatori au mers la concerte. Evolutia numarului spectatorilor de concerte este de departe cea mai spectaculoasa, cu o crestere de 226% intre 2008 si 2012.

 

Ar mai fi de adaugat faptul ca numarul de angajati din sectorul cultural (la care se adauga si cei care repara produse de uz casnic) a ramas, in toata aceasta perioada, relativ la acelasi nivel: 250.000 de angajati. Se observa, insa, o schimbare in structura acestora, ponderea freelancerilor crescand la 25% din total in 2012, fata de 13% in 2008.

 

Toate acestea, in conditiile in care salariatii Romaniei cheltuiesc lunar pentru recreare si cultura doar 4,4% din venituri, adică 87 lei (in timp ce pensionarii consuma 3,2%, iar locuitorii de la țara 3%).  

 

      Sursa: INSSE

COMENTEAZA ARTICOLUL:




Incarca alt captcha.