EY ROMANIA

  |  29.09.2016

Carmen Adamescu, EY Romania: Cheia planificarii transportului in Bucuresti s-ar putea afla intr-un telefon

Intelegerea modului in care oamenii folosesc retelele de transport este o parte importanta in dezvoltarea unor solutii durabile pe masura ce comportamentele privind utilizarea mijloacelor de transport se schimba.

Documente

In prezent, Bucurestiul este un oras foarte aglomerat, marcat de nemultumirile a tot mai multi utilizatori ai mijloacelor de transport. Este un moment oportun de reformare a sistemelor si politicilor publice aferente. Ambuteiajele si sistemele de transport insuficient utilizate sunt, de asemenea, o provocare pe care factorii de decizie ar trebui sa o abordeze frontal: punand utilizatorul in centrul solutiei.


Intelegerea modului in care oamenii folosesc retelele de transport este o parte importanta in dezvoltarea unor solutii durabile pe masura ce comportamentele privind utilizarea mijloacelor de transport se schimba, se arata in raportul EY, All change, please: How shifting passenger behavior can improve mobility in cities.


Cum arata „calatorul viitorului”:
• este interconectat
• se asteapta la o integrarea perfecta a optiunilor de transport
• are un orar flexibil la locul de munca si o "ora de varf"
• considera mersul cu bicicleta si mersul pe jos drept optiuni viabile
• are o viziune personala asupra mobilitatii.

 

Legatura dintre alegerea modalitatii de deplasare, fie ca este mersul pe strada sau folosirea metroului in orice oras important, si influenta smartphone-urilor, a social media si a fluxurilor de informatii in selectarea acestor optiuni de catre utilizatori este evidenta. Tehnologia si conectivitatea digitala permit cetatenilor accesul la noi optiuni de transport din afara infrastructurii existente.

 

In 2014, aplicatiile de transport de pe smartphone-uri erau folosite de peste 70% dintre londonezi, in timp ce in Sydney, peste 40 de milioane de cereri de informatii de calatorie de pe dispozitive mobile erau inregistrate in fiecare luna.

 

"In orase precum Bucurestiul, oamenii isi folosesc aplicatiile de pe telefon pentru a obtine un taxi, sau folosesc Uber in loc de taxi, sau utilizeaza Waze pentru a gasi si a optimiza ruta spre destinatie, sau sunt membri ai unui grup de carpooling pe Facebook. Tehnologia digitala are o influenta puternica asupra calatoriilor noastre zilnice prin oras. In acelasi timp, autoritatile publice ar putea valorifica avantajele tehnologiilor digitale pentru fluidizarea traficului, pentru a estima blocajele din trafic si de a oferi solutii alternative, pentru a planifica transportul public, semafoarele, de a da cetatenilor acces la informatii in timp real despre optiunile de mobilitate si program ", spune Carmen Adamescu, Partener in departamentul de Asistenta in afaceri al EY Romania.

 

Este logic faptul ca, in planificarea unui sistem eficient de transport, factorii de decizie ar trebui sa se asigure ca infrastructura si comportamentul de lucru sunt corelate. Avand la dispozitie, pe de-o parte, mai multe informatii si o infrastructura digitala, indivizii sunt in masura acum, mai mult ca niciodata, sa defineasca o directie de urmat privind mobilitatea in orase. Planificarea de sus in jos risca sa piarda aceasta perspectiva. Astfel, este important ca punctul de plecare in definirea politicilor publice de transportul sa se concentreze asupra utilizatorilor.

 

Iar acest lucru inseamna mai mult decat a studia doar numarul de persoane care folosesc un anumit mijloc public de transport. In timp ce numarul de pasageri transportati de un mijloc de transport reflecta, fara indoiala, comportamentele indivizilor si optiunile de mobilitate, acesta nu reprezinta in mod corespunzator noua "mobilitate personala". Drept urmare, acesta nu reuseste sa ofere o mobilitate cu adevarat eficienta. De exemplu, un sistem de tranzit ar putea fi foarte bun la transportarea unui volum mare de pasageri intre puncte fixe. Datele privind numarul pasagerilor transportati de un mijloc de transport poate surprinde doar un aspect al absorbtiei sau al succesului sistemului.

 

Desigur, comportamentul uman este complex si poate fi contradictoriu. Este important sa se aiba in vedere acest lucru atunci cand se analizeaza mobilitatea. De exemplu, sunt indivizii si familii care cred in conservarea mediului, dar prefera inca sa foloseasca masina pentru deplasari de rutina, mai degraba decat o alternativa de transport public. In mod similar, indivizii ar putea aprecia beneficiile pentru sanatate ale mersului pe jos sau cu bicicleta, dar utilizeaza servicii de taximetrie pentru multe din calatoriile lor.

 

"Politicile publice de planificare eficienta a transportului trebuie sa raspunda la intrebarea: cum putem convinge oamenii sa se comporte intr-un mod dezirabil, din punct de vedere economic si social? De exemplu, cum ar fi sa mearga cu trenul in loc sa isi foloseasca masina, sa utilizeze un sistem de bike-sharing sau carpooling? Intr-o lume a hiper-conectivitatii, asta inseamna patrunderea pe canale digitale si sociale care au o influenta tot mai mare asupra vietii cetatenilor. Politicile de transport urban trebuie privite in relatie cu politica nationala de transport, pentru a asigura o planificare coordonata si implementarea unor solutii digitale care sa depaseasca granitele oraselor. Cu alte cuvinte, nu este suficient sa avem doar orase inteligente, ci si orase conectate, prin asigurarea interoperabilitatii intre sistemele urbane si interurbane, contribuind astfel la imbunatatirea managementului de trafic, a mobilitatii, a proceselor de planificare a calatoriilor si la cooperarea intre partile implicate la nivel national si local”, spune Paul Ilau, Manager EY Romania.

 

In 2014, Bucurestiul a fost unul dintre cele mai aglomerate orase din Europa (cu un indice de congestie a traficului de 41%, potrivit unui studiu finantat de BERD si Guvernul Romaniei. Primaria Bucuresti are in vedere crearea a 20,5 km de linii stradale, dedicate exclusiv autobuzelor, in zonele de nord, vest si in centrul orasului. In Bucuresti, calatoriile cu autoturismele particulare reprezinta aproape jumatate din numarul de curse de transport in comun, pe distante mai mari de 1 km. Cei mai multi oameni prefera sa conduca la si de la locul de munca, unul dintre motive fiind faptul ca exista inca suficiente locuri de parcare gratuite in oras.
 

COMENTEAZA ARTICOLUL:




Incarca alt captcha.