ROLAND BERGER SRL

  |  05.05.2016

A patra revolutie industriala: Potential de peste 1.000 miliarde EUR valoare bruta adaugata pentru industria producatoare din Europa pana in 2025

Companiile care vor aborda transformarea digitala vor fi in masura sa isi adapteze oferta in timp real la nevoile clientilor, prin conectarea la retele sociale/platforme virtuale si prin flexibilizarea proceselor de productie si capacitatea de a colecta si analiza informatii in timp real, conform unui studiu realizat de Roland Berger.

Pagina 1/3
 1 2 3   

 

Se estimeaza ca unitatile de productie digitalizate vor reduce costurile pentru aproape toate operatiunile si functiile:


• Costurile de productie ar putea scadea cu peste 10%
• Costurile de logistica ar putea scadea cu pana la 20%
• Costurile de inventar ar putea scadea cu 30-50%
• Costurile de mentenanta ar putea scadea cu 10-20%

 

Industria prelucratoare in era digitala

 

In incercarea de a defini digitalizarea, primele lucruri la care ne gandim de obicei sunt dispozitivele si gadget-urile inteligente, care domina viata cotidiana a multora si care, prin conexiunea permanenta la platforme virtuale cu flux de informatii in timp real, faciliteaza comunicarea, eliminand barierele traditionale legate de geografie, retea personala sau chiar lingvistice.

 

Digitalizarea este insa mai mult decat o simpla schimbare a instrumentelor si dispozitivelor.
Digitalizarea transforma atat procesele, modelele de afaceri, schimbul de informatii, cat si interactiunea cu clientul si mediul concurential.


A patra revolutie industriala

 

In ultimii ani, fenomenul digitalizarii a luat din ce in ce mai multa amploare in industrie, atat in ceea ce priveste produsele finale, cat si in procesul de productie. Digitalizarea procesului de productie permite nu doar un nivel superior de eficienta si o reducere a costurilor de productie, ci adreseaza, de asemenea, o serie de provocari emergente precum nevoia ridicata de adaptare a produselor, si implicit de flexibilizare a procesului de productie, sporirea vitezei de reactie a companiilor din industria prelucratoare, in contextul dinamismului pietelor in care activeaza, cresterea competitivitatii odata cu globalizarea pietelor. Combinatia sistemelor cibernetice cu cele fizice ar putea constitui baza viitoarei revolutii industriale.

 

 

 

Pe langa cresterea eficientei si optimizarea costurilor de productie, revolutiile industriale au avut o serie de urmari comune:


• Aparitia de noi produse si modificarea proceselor de productie
• Realinierea radicala a mediului concurential
• Modificarea cerintelor/ asteptarilor fata de infrastructura si forta de munca implicate in procesul de productie.

 

Este de asteptat ca si revolutia digitala a industriei sa aiba urmari similare celor de mai sus, iar companiile care vor reusi sa se adapteze cel mai rapid si cel mai bine la noua realitate vor deveni lideri de piata.


O serie de companii, institutii si guverne au inceput deja sa-si indrepte atentia catre digitalizarea in industrie si sa experimenteze din ce in ce mai intens cu efectele acesteia. In Germania, termenul "Industrie 4.0" a fost mentionat pentru prima data in 2011 si face parte din Planul Federal de Actiune pentru Strategia High-Tech, avand ca punct central productia inteligenta, prin combinarea sistemelor de productie cibernetice si fizice si integrarea completa de-a lungul lantului tehnologic.

 

In Statele Unite, termenul "Internet Industrial" a fost introdus in 2012 de catre compania General Electric si se concentreaza pe inter-operabilitate, cu scopul de a "sparge barierele silozurilor tehnologice pentru a facilita un acces mai bun la Big Data si sporirea integrarii lumii fizice si a celei digitale pentru a genera valoare adaugata".

 

In Japonia, semnificatia termenului "Fabrici Conectate", folosit pentru prima data in 2015 de catre Yasuyuki Nishioka, rezida in identificarea "modalitatilor de a crea standarde pentru tehnologia de conectare a fabricilor".

Pagina 1/3
 1 2 3   

COMENTEAZA ARTICOLUL:




Incarca alt captcha.